Cum N-AM ajuns la un hotel de 4**** si am aterizat intr-o bodega din satul Pangaracior

Aveam nevoie de o escapada si de vreo luna m-am tot invartit in jurul Palermo, Tropea, dar pana la urma am hotarat sa mergem in tara, cu masina. Ne-am gandit noi ca e mai ieftin si oricum Romania e frumoasa.

Cred ca prima mea vizita/vacanta a fost la Cheile Bicazului, cand eram mica de tot, de mai am doar cateva amintiri vagi. Stiu ca mi-a placut peisajul, mi-am cumparat o cutie de lemn de la mestesugarii de la marginea drumului din care iesea un sarpe din ea si am fost cu parintii.

cutie sarpe din lemn jucarie.jpg

Prin aceeasi perioada, pe la 7 ani, am fost tot cu parintii la Slanic Moldova, iar de aici am mai multe amintiri. Cum am urcat pe munte in papuci, cum am facut poza langa cascada si cum m-a impresionat data scrisa din flori in parcul orasului. Ideea e ca mi-a placut la Slanic Moldova tare mult.

M-am gandit ca ar fi super tare sa refac circuitul asta, sa ii acord mai multa atentie, mai ales ca atunci cand eram mica nu apreciam asa mult natura, nu ma bucuram foarte mult sa fiu intr-un loc nou. Aveam alte preocupari. Si totodata ar fi fost prima oara pentru Tzumpy, prietenul meu, in zonele astea doua.

Inainte sa plecam, am dus masina la service, am facut ce nu era in regula, am verificat-o, totul perfect.

Am pornit entuziasti la drumetie, cu mare chef de facut poze, video-uri, Insta story etc. A plouat de-a rupt cand am ajuns.

O sa povestesc in alta postare despre locurile vizitate, acum vreau sa ma axez pe toate peripetiile care ni s-au intamplat.

In drum spre Cetatea Neamtului a inceput o ploaie ingrozitoare, de nu vedeai nimic in fata masinii, asa ca am facut cale intoarsa.

Am gresit drumul spre cazarea din Lacu Rosu, Waze-ul e de vina. Am ajuns pe munte, pe niste drumuri inguste si langa prapastie, foarte abrupte, de am zis ca acolo ramanem. Dar a fost ok pana la urma, dar cand m-am dat jos din masina imi tremurau genunchii, desi mie-mi place aventura.

La Casutele Likas, un sir de vreo 10 casute, nu mai era nimeni cazat. Noi si pustietatea. Am zis ca suntem in Wrong Turn, chiar ne gandeam daca sa ramanem sau nu. Am ramas ca era totul pitoresc, ne-a cucerit peisajul si mie oricum nu-mi place sa deranjez oamenii cu telefoane, sa le zic ca vin acolo si apoi sa ma razgandesc. A fost chiar ok pana la urma, ne-am simtit bine si am adormit in rapaitul ploii si in zgomotul paraului agitat.

A venit dimineata, ne-am mai foit prin zona si am zis “hai spre Slanic Moldova”. Abia asteptam sa ajung la Hotelul Perla, care a fost renovat recent, are spa, piscina, era locul la care visam pentru incarcarea bateriilor. Mi-am luat o gramada de haine, vreo 4 palarii, vreo 3 costume de baie, imi facusem deja scenarii de o intreaga sedinta foto pe acolo. Vorba aia, eram cu masina, mi-am pus cate bagaje am vrut.

hotel perla piscina

Numai ca pe drum ni s-a aprins martorul bateriei in bord. Am zis ca face figuri, tre’ sa-si revina. Dar nu disparea. Am inceput sa intrebam satenii unde e cel mai apropiat service. Ne-au zis ca in Bicaz, dar e duminica si nu lucreaza nimeni. Am ajuns pana acolo, am sunat la numarul de urgente si a venit un domn tare dragut de la Ad Garage care s-a uitat la masina. Ne-a zis ca e alternatorul de vina, ca ne incarca un pic bateria cu toate ca nu crede ca va fi de folos, dar incearca. Probabil a vazut fata mea disperata si dezamagita.

Am pornit din nou la drum, vreo 15 km am mai mers si aia a fost. A cedat masina exact langa Lacul Pangarati.

N-aveam ce sa facem, am dat telefoane, bateriile noastre erau pe duca, ne-am resemnat si am chemat platforma. Am asteptat vreo 7 ore.

Incotro s-o apuci?

Am facut poze lacului de ne-am saturat si am pornit spre sat, spre Pangaracior, judetul Neamt. Ne arata gps-ul ca exista o pensiune. Am ajuns acolo, era inchisa. Si am dat de o bodega, plina de sateni la terasa care beau o suta de vodka sau vin la pahar din cate am vazut. Β Ne-am asezat la o masa in interior, noi aveam nevoie de priza si am baut o cafea de doi lei, la propriu, adica atat a costat.

Am stat doar o ora acolo, ne simteam cam stingheri, se uita lumea la noi si ne-am intors la masina. Eu mi-am terminat cartea, Tzumpy a facut filmulete si ne-am jucat tot felul de joculete cu intrebari din geografie. Asta pana cand a venit platforma si am pornit spre Bucuresti.

dav

Si uite asa presupusa vacanta ieftina nu a fost ieftina deloc. Iar eu n-am mai ajuns la hotelul de 4**** si nici nu m-am relaxat, dar un lucru e clar, n-o sa uit niciodata satul Pangaracior.

pangaracior neamt

Advertisements

One thought on “Cum N-AM ajuns la un hotel de 4**** si am aterizat intr-o bodega din satul Pangaracior

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s