N-am o problema cu varsta, deloc, chiar avem o relatie foarte buna si de lunga durata, sper eu  (vreau sa ajung in momentul in care voi fi o baba cool ).

Dar in noaptea de 22 iunie, ora 23:45, am avut un moment de luciditate maxima, de 15 minute, pana cand venea momentul in care mi se putea spune “la multi ani”.

Am inceput sa imi fac de treaba, nelinistita oarecum ca vine ziua mea. Ba m-am uitat si in oglinda si mi-am vazut deodata fata incarcata de griji si de cosuri (da, stresul ma face sa par cateodata ca un adolescent la pubertate).

Ce-i drept, trecerea dintre ani m-a prins cu degetele zgandarindu-mi tenul, in timp ce-mi stabileam rezolutiile pentru noua varsta, de 27 de ani. Asa ca voi incerca sa fiu mai indiferenta, cu mai putina implicare emotionala in lucrurile care nu tin de viata mea personala si va fi varsta in care voi bifa cat mai multe locuri din lista mea mare de calatorii 

Imi urez succes