Nu cred ca am mai simtit vreodata atatea sentimente in acelasi moment. Am fost trista, rusinata, umilita, dezamagita, iar toate astea pentru ca sunt romanca.
Cum s-a intamplat asta?
A inceput ziua. O zi splendida, 20 de grade, cand Romania era cuprinsa de “iadul alb”, iar noi ne-am inceput saptamana cu vizitarea orasului Nerja, la 50 de km de Malaga.
Ne-am bucurat de privelisti, am mancat inghetata, ne-am uitat cum unele persoane fac plaja deja, iar altele mai curajoase chiar s-au bagat in apa. Ce mai, o zi grozava se arata la orizont.
Dupa o mica plimbare pe malul marii, ne-am uitat la “Balcon de Europa” si am luat-o la pas pe stradutele inguste din Nerja. Si, ca orice turist, ne uitam pe la magazinele cu suveniruri, cand, deodata, pe un prieten din gasca noastra l-a oprit politia. Evident, ne-am apropiat si noi si politistul ne-a cerut tuturor, sase am fost, actele de identitate. Ne-a mai intrebat daca intelegem spaniola, am zis da, si daca avem antecedente cu politia, raspunsul nostru fiind nu, normal.
Si asta a fost. Ne-a luat buletinele, s-a dus mai intr-o parte si ne-a verificat pe toti. Dupa vreo 15 minute s-a intors la noi si ne-a inmanat actele. Ne-am uitat la el si l-am intrebat: “dar de ce ne-ati oprit?”. Iar raspunsul a starnit toate starile de care vorbeam mai sus: “Din cauza ca sunteti romani si stiti ce fac compatriotii vostri aici, in Spania”.
Si “infractorii” in cauza.
Ne-a inchis gurile. Am zambit sec si am plecat.
Noi stim ce fac unii romani in afara, i-am vazut pe multi in avion cu noi si iarasi ne-a fost rusine.
N-am fost niciodata rasista, imi place sa cred ca nu am prejudecati, dar, din pacate, se cunosc romanii in aeroport de la o posta. Galagiosi, un anumit stil vestimentar, apelativul “fa” la purtator, se imping si impung la cozi, nu respecta regulile (fumeaza in baie cum am vazut noi), iar comportamentul lor lasa de dorit. Chiar am fost atenta cand am intrat in Spania, am fost analizati mai indeaproape, iar cand am iesit din tara abia daca s-au uitat controlorii la fata noastra, la modul “plecati mai repede din tara noastra”.
Dar nu vreau ca articolul asta sa fie negativ, orasul Nerja nu merita asta. E tare frumos si trebuie pus pe wishlist-ul oricarui calator ce ajunge prin Andalucia.
The Hat Wanderer 
Nu stop ce sa zic.. depinde e experiența personală a fiecăruia . A ta, a polițistului care v a oprit , si a mii de alti oameni. Eu trăiesc de 6 ani in afara și de un an jumate in Spania. Niciodată nu mi s a imputat faptului ca sunt românca (așa a fost sau nu întâmplarea, nu știu) și niciodată nu mi a fost jena ca sunt românca.
E drept ca și noi, ca oricare alta nație, avem cucuiete noastre in cap. Dar oricare alta nație e L FEL.
Gălăgiosi sint și italienii ( mai rău ca oltenii, olteanca fiind) “țărani” sunt și britanicii care vin și fac scandal de bachelor(ette) parties prin barcelona, cu intenții dubioase sunt și mexicanii imigranți in Spania.
Ce vreau eu sa zic este ca experiența personală a polițistului a fost una Nefericita (și poate, comuna in zona aia) DAR! Dar, tine de fiecare dintre noi individual sa facem tot ce putem ca sa ne facem reclama buna la nație. Și nu sa ne fie Rușine. Niciodată Rușine.
LikeLike
Si mie mi s-a intamplat o faza amuzanta, asa am catalogat-o la momentul respectiv. Eram cu mama intr-un taxi in Barcelona, iar la coborare soferul ne-a atentionat sa avem grija la hotii romani de buzunare, nu si-a dat seama ca si noi suntem din Romania pt ca nu vorbisem foarte mult. I-am multumit si apoi am ras cu mama. Sper ca incidentul acesta nu v-a stricat vacanta. Si eu m-as fi suparat pe moment, dar apoi m-as fi bucurat ca am putut “sa le dau peste nas” ca nu toti romanii sunt asa cum cred ei 🙂
LikeLike